Nici o structura (firma, primarie, guvern) nu poate construi mai nimic
in lipsa stabilitatii financiare. O situatie de dezechilibru
financiar face ca cei mai buni oameni sa se ocupe de problemele financiare
zilnice in loc sa poata gandi dezvoltarea.
Cu ani in urma, am fost parte a unei echipe care a avut ca misiune
restructurarea retelei comerciale a unui comerciant de mobila si produse
electronice. Reteaua functiona fara o directie clara, pierdea bani, avea
datorii carora le facea fata cu greu, personalul era blazat. Restructurarea financiara
a durat circa 6 luni si am utilizat toata gama de mijloace avute la dispozitie
(inchideri si relocari de magazine, adaptarea structurii de personal, inclusiv schimbari
de sefi de magazine, reesalonarea datoriilor la furnizori, renegocieri de contracte
cu furnizorii, curatarea stocului de marfuri, refacerea gamei de produse). Dupa
6 luni chinuitoare si lungi, am simtit, in sfarsit, ca iese soarele. In paralel
cu aceasta restructurare, ne-am facut planurile de dezvoltare, pe care le-am
aplicat in urmatorii 5 ani, cu foarte mici modificari.
Un alt exemplu. Tot cu ani in urma, am fost in consiliul de
administratie al unei firme de comert. In mare, cam acelasi gen de probleme: datorii
neachitate la furnizori (unul dintre furnizori nu era platit de 1 an si
continua sa livreze in fiecare saptamana de circa 2-3 ori – nu am inteles ce
aveau in minte), stocuri de marfa greu vandabila, personal prost platit si o
structura de personal inadecvata, cu mult personal TESA si putin personal de
vanzari. Am pornit tot de la datorii (am discutat cu furnizorul neplatit un
plan de esalonare a datoriilor pe care l-am respectat foarte exact), am
renuntat la personalul de care nu aveam nevoie si am facut angajari pe
pozitiile deficitare, am marit salariile personalului de vanzari cu 30%, in paralel
cu stabilirea unor tinte de vanzari, am redus drastic sau am eliminate cheltuielile
de functionare neimportante. In paralel am trecut la schimbari calitative: reamenajari
si relocari de magazine, o alta gama de produse, noi categorii de clienti. Dupa
circa 3 luni am atins echilibrul financiar, dupa 1 an si jumatate aveam
importante resurse financiare in conturile bancare.
Primaria Mizil are azi serioase dificultati financiare (salariatii ei
pot confirma de cate ori si-au incasat salariile, si asa destul de mici, cu
intarzieri mai mici sau mai mari). Mai mult, 2016 fiind an electoral,
administratia domnului Proscan cheltuie si ceea ce nu are. O parte importanta a
impozitelor si taxelor locale se incaseaza pana la 31 martie, datorita
bonificatie primite de contribuabili pentru plata integrala. Cauzele pentru
care primaria a ajuns in aceasta situatie sunt multiple: investitii financiare
catastrofale, incapacitatea de a atrage investitori la Mizil, care sa plateasca
taxe si impozite, dar care sa genereze si locuri de munca, saracirea generalizata
a populatiei (sa ne amintim ca gradul de incasare a taxelor locale nu depaseste
60%, adica in mare 1 cetatean din 2 nu isi plateste taxele).
Pe scurt, dupa 5 iunie, noul primar al Mizilului se va trezi intr-o
primarie aflata in pragul colapsului financiar, cu incasari minime pana la
sfarsitul anului, fiind in permanenta in pragul insolventei. Candidatii
care va spun ca, in prima zi de dupa instalare, vor face cate in luna si stele,
pur si simplu va mint – oricat de dur vi se pare ca suna.
Pentru primele 6 luni in primarie mi-am propus lucruri putin
spectaculoase, dar foarte importante pentru anii ce vin: obtinerea stabilitatii
financiare, definitivarea si dezbaterea planurilor pentru urmatorii 4 ani,
pregatirea oamenilor din primarie care sa le aplice. In paralel, voi elimina
toate activitatile inutile, care nu aduc nimic cetateanului, dar consuma
resurse (gen Europe Direct sau Postalionul). Activitatile care trebuie
realizate, dar nu sunt esentiale, vor fi finantate la nivelul minim pentru a
functiona.
Toate resursele disponibile ale primariei vor merge in doua directii: (1)
stimularea dezvoltarii economice si crearii de locuri de munca si (2) finantarea
programului de asfaltare a strazilor, pentru iesirea din noroaie. Restul
va trebui sa mai astepte pana vom avea bani. Iar bani vom avea atunci cand
activitatea economica va creste semnificativ.
Mizilul e un oras sarac. Putinii bani pe care cetatenii reusesc ii
platesc, deseori cu mari sacrificii, trebuie cheltuiti cu mare zgarcenie si
doar pe lucrurile foarte importante. Colegii mei, din firmele in care am
lucrat, va pot confirma un lucru: la asta, chiar ma pricep…
Minea Claudiu-Remus - candidat PNTCD pentru Primaria Mizil
joi, 28 aprilie 2016
marți, 26 aprilie 2016
Validare candidaturi pentru alegerile locale din 5 iunie 2016
BEC MIZIL ne-a validat candidaturile pentru alegerile locale din 5 iunie 2016.
Asa cum am anuntat cu ceva vreme in urma, candidatul pentru Primaria Mizil este Minea Claudiu-Remus.
Asa cum am anuntat cu ceva vreme in urma, candidatul pentru Primaria Mizil este Minea Claudiu-Remus.
Lista propusa pentru Consiliul Local Mizil este formata din tineri, majoritatea in jurul varstei de 40 de ani. Cel mai tanar candidat are 28 de ani, veteranul de varsta are 48 de ani.
Femeile reprezinta o treime dintre candidatii propusi. Mai mult, pe pozitiile 2 si 3, cu sanse foarte mari de a le regasi in viitorul consiliu local, sunt doua doamne foarte tinere.
Toti candidatii si-au construit o cariera in domeniul profesional pe care si l-au ales si au considerat ca este momentul ca o parte din timpul si experienta lor sa si le puna in slujba orasului Mizil.
Persoanele propuse pentru consiliul local sunt urmatoarele:
1. Minea Claudiu-Remus
2. Toma Elena-Madalina
3. Nita Ancuta Alexandra
4. Popescu Adrian
5. Voicu Flavius-Paul
6. Iliescu Florin Alen
7. Badina Doina Diana
8. Ardeleanu Florin
9. Moise Vasile
Le multumim tuturor celor care, prin semnaturile cu care ne-au sustinut, au facut posibila depunerea candidaturilor!
Femeile reprezinta o treime dintre candidatii propusi. Mai mult, pe pozitiile 2 si 3, cu sanse foarte mari de a le regasi in viitorul consiliu local, sunt doua doamne foarte tinere.
Toti candidatii si-au construit o cariera in domeniul profesional pe care si l-au ales si au considerat ca este momentul ca o parte din timpul si experienta lor sa si le puna in slujba orasului Mizil.
Persoanele propuse pentru consiliul local sunt urmatoarele:
1. Minea Claudiu-Remus
2. Toma Elena-Madalina
3. Nita Ancuta Alexandra
4. Popescu Adrian
5. Voicu Flavius-Paul
6. Iliescu Florin Alen
7. Badina Doina Diana
8. Ardeleanu Florin
9. Moise Vasile
Le multumim tuturor celor care, prin semnaturile cu care ne-au sustinut, au facut posibila depunerea candidaturilor!
Etichete:
alegeri locale 2012,
consiliul local,
primar
marți, 12 aprilie 2016
”IESIREA DIN NOROI” - “Planul de asfaltare a străzilor din oraşul Mizil”
Nota: Proiectul ”Ieşirea din
noroi” face parte din programul candidatului PNTCD, Minea Claudiu-Remus, la
alegerile locale din iunie 2016 pentru funcţia de primar al oraşului Mizil.
”IESIREA DIN NOROI”
- “Planul de asfaltare a străzilor din oraşul Mizil”
OBIECTIV: Asfaltarea tuturor străzilor din oraşul Mizil până ȋn 2024.
MODALITATE DE REALIZARE: Primăria va cumpăra utilaje pentru construcţia de
drumuri şi va achiziţiona materialele prin licitaţie. Vor fi asfaltate toate
străzile din oraş, prin lucrări executate ȋn regie proprie, de către o echipă
din cadrul SPGC, condusă de o persoană cu experienţă de peste 30 de ani ȋn
construcţia de drumuri. Echipa va lucra la asfaltarea străzilor 8-9 luni/an, ȋn
restul timpului urmând a se ocupa de deszăperire.
TERMENE:
Nr.
|
Descriere
|
Perioada / Termen
|
1
|
Inventarierea tuturor străzilor din Mizil, menţionând pentru fiecare stadiul
(asfaltat/neasfaltat), lungime, lăţime, existenţa sau nu a utilităţilor
|
01.07.2016 – 30.09.2016
|
2
|
Angajarea
persoanei
care va conduce echipa
|
30.09.2016
|
3
|
Organizarea unei dezbateri publice pentru acest proiect. Dezbaterea va concluziona
care sunt criteriile de prioritate
ȋn asfaltare (importanţa străzii pentru localitate, numărul de persoane de pe
stradă, valoarea impozitelor şi taxelor plătite, existenţa sau nu a
utilităţilor)
|
31.12.2016
|
4
|
Finalizarea
“Planului de asfaltare a străzilor din oraşul Mizil”. In acest plan,
fiecare stradă va primi un termen până la care va fi asfaltată. Fiecare cetăţean al oraşului Mizil va
cunoaşte momentul când strada sa va fi asfaltată.
|
01.01.2017
– 28.02.2017
|
5
|
Intocmirea
documentaţiei
necesare şi obţinerea autorizaţiilor
de construcţie (eşalonat, pentru toate străzile ce se asfaltează)
|
01.03.2017
– 30.06.2024
|
6
|
Achiziţionarea
materialelor
(eşalonat, pentru toate străzile ce se asfaltează)
|
01.03.2017
– 30.06.2024
|
7
|
Asfaltarea străzilor. Pe perioada asfaltării unei străzi, 1-2 persoane de pe strada
respectivă (voluntari, aleşi de locuitorii străzii) vor supraveghea executarea lucrărilor şi vor anunţa primarul pentru orice neconcordanţă ȋntre lucrările
executate si proiectul lucrării.
|
01.04.2017 – 30.06.2024
|
FINANTAREA PROIECTULUI: Finanţarea proiectului de asfaltare a străzilor din
Mizil se va face din veniturile proprii ale bugetului local. Pe parcursul
derulării proiectului, daca vor exista surse alternative de finanţare (fonduri
europene, de la ministerul dezvoltării sau de la consiliul judeţean), se va
apela şi la ele, pentru realizarea asfaltărilor mai repede decât termenele
prevăzute ȋn “Planului de asfaltare a străzilor din oraşul Mizil”.
duminică, 10 aprilie 2016
Prezentare: Minea Claudiu-Remus
Inainte de a cunoaşte programul cu care voi candida la
Primăria oraşului Mizil, cred ca ar trebui să ştiţi cine este omul care
candidează.
M-am născut ȋn anul 1975, la Bacău, apoi părinţii mei
s-au mutat la Mizil când aveam 1 an. Am fost elev la Scoala Generală nr. 1
Mizil, ȋn perioada 1981 – 1989, fiind şef de promoţie, pe aceeaşi poziţie cu
unul din colegii care avea să ȋmi devină, ȋn timp, unul dintre cei mai buni
prieteni. O amintire specială este de la olimpiada de matematică din clasa a
IV-a, unde am luat nota 10 la faza judeţeană, rezolvând o problemă care
presupunea calculul unei arii, capitol la care nu ajunsesem ȋncă la şcoală.
In perioada 1989 – 1993, am fost elev la Liceul Teoretic „Grigore
Tocilescu” Mizil, fiind primul la examenul de admitere şi şef de promoţie la
absolvire, ȋn cadrul unei generaţii absolut remarcabile.
Intre 1993 şi 1997, am fost student la Facultatea de
Management din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, fiind al doilea
la examenul de admitere din circa 4000 de candidaţi. A fost, ȋn bună măsură,
meritul unor profesori excepţionali pe care i-am avut de-a lungul timpului,
mulţi dintre ei plecaţi, din păcate, dintre noi.
In timpul facultăţii, am avut o bursă de 4 luni ȋn
Franţa, ȋn cadrul programului Phare, la Centrul Regional de Invăţământ Superior
prin Alternanţă (CRESA) din Mulhouse. Bursa a presupus şi un stagiu ȋntr-o
ȋntreprindere, desfăşurat, ȋn cazul meu, ȋn cadrul International Consultants
Networking Association (ICNA). Unul dintre multiplele contacte pe care mi le-am
făcut ȋn acea perioadă s-a concretizat ȋntr-o afacere, ȋn domeniul mobilei,
ȋncepută ȋn 2002 şi care continuă şi azi.
Intre 1997 şi 1998, am făcut un masterat ȋn Managementul
Investiţiilor la Facultatea de Management din cadrul ASE Bucureşti. Am fost,
din nou, primul la examenul de admitere.
In perioada studiilor, la orice nivel, am fost unul dintre
liderii generaţiei mele. Am avut şansa uriaşă de a avea parte de profesori
excepţionali, la foarte multe materii. Ceea ce am devenit li se datorează ȋn
foarte mare măsură. Mă ȋnclin ȋn faţa lor şi le mulţumesc ȋncă o dată. Cred că
cea mai mare mulţumire pe care au avut-o a fost să constate că elevul lor se
descurcă la nivelul următor. Din mâinile lor au ieşit mii de elevi de foarte
bună calitate, foarte puţini rămaşi ȋn Mizil, din păcate.
______________________
Intre 1997 şi 2003, am fost salariat ȋn mai multe firme,
de la societăţi cu câţiva oameni, la firme cu mii de angajaţi:
-primul loc de muncă a fost la o mică firmă din Cluj,
filiala din România a unei firme franceze, cu acţionariat canadian, membră a
ICNA, asociaţia unde mi-am făcut stagiul din Franţa.
-a urmat apoi o perioadă foarte intensă (1998 – 2001) la
Elvila. Câteva luni am lucrat la Relaxa, apoi ȋn cadrul Compartimentului de
strategie şi analiză economică din sediul central al Elvilei. A fost o perioadă
fascinantă, ȋn care ni s-a cerut să punem pe picioare o firmă uriaşă (peste
6000 de angajaţi la acel moment), care trecea prin probleme financiare grave.
Echipa de restructurare a creat o strategie, care a stat la baza dezvoltării
firmei ȋncă aproape 10 ani după ce toţi membrii echipei au părăsit Elvila.
-ȋn paralel cu perioada petrecută la Elvila, am fost – ȋntre
1998 şi 1999 – ȋn Consiliul de administraţie la Tera SA Mizil (fostul ICSM). Am
fost o echipă foarte tânără la acel moment (nici unul din membrii Consiliului
de administraţie nu avea mai mult de 30 de ani), care am preluat o firmă aflată
aproape ȋn insolvenţă şi pe care am lăsat-o, după 1 an şi jumătate, fără
datorii istorice şi gata de a fi privatizată.
-ȋntre 2001 şi 2002, am avut o experienţă de altă natură,
lucrând ȋntr-o firmă plecată de la zero (Britanic World, continuatoarea
Filaturii din Mizil). M-am ocupat, ȋn principal, de activitatea de export-import
(activităţile logistice şi cele legate de vamă). Din nefericire, acţionarii au
ales prost o parte din echipa de conducere şi Britanic World nu şi-a atins
potenţialul de a deveni cea mai puternică firmă de confecţii din Europa de Est
(existau toate premisele pentru asta).
-ȋn 2002 am schimbat iarăşi domeniul şi am lucrat pentru
o firmă de consultanţă pe fonduri europene.
-ȋntre 2002 şi 2003, am revenit ȋn domeniul confecţiilor,
răspunzând pentru toată activitatea economică a unei alte firme ȋncepute de la
zero şi care urma să se concretizeze ȋntr-o fabrică de confecţii. Indecizia
acţionarilor a făcut ca proiectul să fie ȋntrerupt când mai era foarte puţin să
devină operaţional.
-am mai lucrat, o foarte scurtă perioadă de timp (circa 2
luni), la cea de a treia mare societate a Mizilului (MFA), de la care am plecat
pentru a-mi face propria afacere.
Nu am fost un salariat comod, pentru că am detestat ȋn
permanenţă mediocritatea şi lucrul făcut de mântuială. Mi-am spus părerea de
fiecare dată cu voce tare, indiferent cât de neconvenabil era adevărul. De
fiecare dată când am simţit ca nu mai tindem spre excelenţă, fără excepţie, am
preferat să plec. Mi-a plăcut ca firmele ȋn care lucram să aibă obiective
ȋndrăzneţe, să nu se mulţumească cu puţin, să nu lăsăm viaţa să treacă pe lângă
noi. Ne-am propus să fim o firmă semnificativă, care dă tonul sectorului şi
care este percepută la lider. Si nu m-am agăţat nicio dată de un scaun, plecând
atunci când simţeam că nu mai pot aduce o valoare importantă angajatorului.
______________________
Din 2003, am luat-o iarăşi de la zero, la construirea,
ȋmpreună cu un asociat, a unei fabrici de confecţii ȋn judeţul Bacău. De ce
acolo şi nu la Mizil? Pentru că acolo am găsit o administraţie locală dedicată
cu adevărat atragerii de investitori şi sprijinirii lor ȋn faza de investiţie.
După multe peripeţii (aş putea scrie o carte pe tema asta), am reuşit să
deschidem fabrica. A durat peste 2 ani până am reuşit să o aducem la parametrii
la care ne doream, cu multe nopţi petrecute ȋn fabrică, cu vreo 7 şefi de
producţie schimbaţi ȋn 2 ani (până am găsit persoana potrivită, care ocupă şi
acum, după 10 ani, aceeaşi funcţie).
Foarte multe din premisele cu care am plecat la drum au
fost invalidate de realitate. Dar am rămas de fiecare dată cu mintea deschisă
şi ne-am adaptat din mers la noile realităţi. Ne-am impus anumite standarde (de
la nivelul de calitate al producţiei până la cerinţele minime pentru angajarea
personalului) şi nu am coborât nicio dată sub ele, oricât de greu ne era la un
anumit moment. Nu ni s-a cerut şi nu am dat şpagă, nici măcar o dată. In toate
afacerile, am avut parteneri privaţi, deseori din afara României şi ne-am ferit
să facem afaceri cu bugetul statului.
In paralel cu această activitate, am lucrat cu o firmă
franceză (rezultat al unuia dintre contactele din perioada bursei din Franţa),
care cumpară mobilă din România.
______________________
Apropierea de politică a venit foarte devreme, fiind
primul simpatizant ţărănist din clasa mea (ȋn februarie 1990). Am devenit
membru al PNTCD ȋn octombrie 1995, cu câteva săptămâni ȋnainte ca seniorul
Cornelui Coposu să ne părăsească. Am rămas membru al PNTCD şi nu l-am părăsit
niciodata, indiferent de cât de grele au fost vremurile. Nu am plecat, nu plec
şi nu voi pleca din PNTCD. Intr-o vreme ȋn care partidele nu mai sunt bazate pe
doctrină, principii şi valori, ci funcţionează mai degrabă ca echipe de fotbal
care achiziţionează „jucători”, poate nu e cel mai profitabil să rămâi ȋntr-un
partid – dar ăsta sunt şi nu am de gând să mă schimb, nici măcar pentru a
câştiga nişte alegeri.
______________________
Pe scurt, acesta sunt, Minea Claudiu-Remus, cel care vă
va cere votul ȋn 5 iunie 2016, pentru funcţia de primar al oraşului Mizil. Fără
a părea lipsit de modestie, pot afirma că am fost unul dintre liderii
generaţiei mele. Nu singurul – cu siguranţă mai sunt zeci ca mine. Dar puţini
mai sunt ȋn Mizil. Si ȋncă şi mai puţini, din motive evidente, sunt dispuşi să
intre ȋn politica mizerabilă din România de azi şi din Mizilul de azi.
Vă garantez că, dacă voi fi ales, mulţi din oamenii de
foarte bună calitate, vor pune umărul la reconstrucţia Mizilului. Acum stau
deoparte, dar – cu o administraţie corectă, profesionistă şi cu adevarat ȋn
slujba cetăţeanului – vor dori să ȋşi pună experienţa la dispoziţia Mizilului.
Incă un lucru foarte important: nu mi-e teamă de situaţia
financiară ȋn care se află primăria Mizil. Da, ştiu că primăria e ȋn pragul
insolvenţei şi, de ani de zile, ȋşi plăteşte cu ȋntârziere facturile şi
salariile. Am lucrat ȋn firme aflate ȋn situaţii similare şi am reuşit, cu
echipele din care făceam parte, să le redresăm.
Dată fiind această situaţie, anul 2016 este anul
redresării, ȋn care prioritare sunt evitarea insolvenţei primăriei şi
pregătirea planurilor de investiţii pentru anii următori. Stiu că, după atâţia
ani ȋn care nu s-a ȋntâmplat nimic, toată lumea vrea rezultate imediate. Nu se
poate – dacă s-ar putea, le-ar face actuala administraţie, ȋn speranţa că va
mai obţine ȋncă un mandat.
______________________
Din timp ȋn timp, societăţile se ȋntorc la idealism,
devin mai solidare, mai curate, mai drepte. Anul 2016 este pentru Mizil un
astfel de moment. Eu ştiu că pot fi primarul care să reunifice comunitatea
mizileană şi să o ȋnscrie pe drumul prosperităţii. In luna mai 2016, vom avea
la dispoziţie o lună de campanie electorală, ȋn care să vă convingeţi şi voi că
sunt omul potrivit. Pe 5 iunie, puterea va sta integral ȋn mâna noastră. Nu ne
putem permite să ratăm şi această şansă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)